Pală floare

Singurătatea-i pală floare..
Ce-mi provoacă puteric dor,
De privirea-i măgulitoare,
Și de glasu-i plin de-amor.

Singurătatea-i seacă stare..
Ce mă-mpinge la al ei piept,
După o strînsă îmbrățișare,
Care-o vreau și pîn acum o aștept.

Singurătatea e amară.
Pentru suflet închisoare.
În care mie frică să cad,iară,
Pradă beznei înfricoșătoare .