Totu-i trecător femeie

Femeie, ochișori de motănel.
Sprâncene lungi și-adormite.
În fața lor, m-aș face mititel,
Și mi-ar șterge atâtea clipe...

Femeie, nemărginit tu lac,
Aromă de cafea amară.
Buze, flori de liliac,
Ai mirosul tău de vară...

Femeie, neacuprinsă tu fiinţă.
La limite, atât de infinită.
Încerca-voi, de-mi stă-n putinţă,
Să te las în pace, încă...

Totu-i trecător femeie,
Și frumuseţea-ţi orbitoare,
Ca o fiară are sa pieie.
Cum și iubirea moare...