Atunci ai să ajungi, să nu trăiești,
Repetabil una și aceeași zi.
În care suflarea-ți rătăcești,
Fără măcar a o-mplini.
Repetabil una și aceeași zi.
În care suflarea-ți rătăcești,
Fără măcar a o-mplini.
N-o să mai fie totul atât de gri,
Și-n piept focu-ți va dărui lumina,
De-ai să uiți că și altfel poate fi.
C-ai avut și tu ca oaspete rutina.
Și-n piept focu-ți va dărui lumina,
De-ai să uiți că și altfel poate fi.
C-ai avut și tu ca oaspete rutina.
Și ferit-ai Sfântu, să nu prețuiești..
Sau de fapt, poți lăsa și-n voie..
Fericirea n-o mai stăpânești.
Cât n-ai stărui sau avea nevoie.