miercuri, 19 octombrie 2016

Cimitirul duhurilor pierite

Am un monstruleț, stă mereu pe pat,
Chip furat de omuleț, care s-a spânzurat.
Mereu are fețe diferite, nu știu de un-le ia,
Cimitirul duhurilor pierite, scris pe fața sa.

Se culcă în toată seara cu mine împreună.
Îmi șoptește despre ce-i adevăr și ce-i minciună.
Se joacă-ntr-un păr negru ca petrolu unsuros,
Sau cu niște zaruri, făcute și alea dintr-un os.