Ramuri de nuc se clatină,
Gindurile-mi se macină,
Repet trist,derutat,în gând,
Mi-i dor de glasui plăpând.
Iar mâna-mi spune,că e rece,
Și că n-ar vrea ca ea să plece.
Că n-ar vrea singură să rămână,
Aste vorbe,gîndurile-mi domină.
Ramuri de nuc,au înțepenit.
Eu am rămas derutat,amețit.
Camera,nimic nu-mi spune,
Iar prin geam,soarele apune.
