Din mâna stângă iau țigări,
Din cea dreaptă, iau bricheta.
Și caut să o sting, în mări,
Dar umplu-n scrum naveta.
Apoi din mâna stângă,
Iau pe amândouă.
Încă, înc-o adiere blândă.
Care nu mai plouă.
Apoi îmi iau naveta,
Și-o pun la grămada de cenușă.
Ascund țigările, bricheta
Și intru-n casă, după ușă.
Mă simt obosit, și îmi e somn,
Am afumat inima destul.
Și-aș vrea așa s-adorm,
Că de viață, am fost sătul.
Că doare, că tot doare,
Că am navetă,
Și nu am râu, nici mare.
Dar am brichetă.
Și am motor,
De mult n-am vrut așa să mor.
