Ochii roșii,în întuneric îmi privesc,
Mă clatin,amețit.
Și ochii ce-acum dorm,căpruii ce-i iubesc,
Le port dorul,obosit.
Mă sfarmă o nebună insomnie,
De ceva timp,și cred că-i pe-o vecie.
Și mă cufund în al meu chin,
Atunci cînd luminile se sting,
Și dispar în al nopții întuneric,
Rămîn cu al meu chin ,
Blestematul meu chin coleric.
